Odată avva Antonie a primit scrisoare de la Constantin împăratul ca să meargă la Constantinopol. Şi se gândea ce să facă. Atunci i-a spus avvei Pavel, ucenicul lui:– Să plec?– Dacă pleci, Antonie te vei numi; dacă nu, avva Antonie. Pentru Avva Antonie, Patericul Egiptean
Cugetări patericale 351
Zis-a avva Antonie: părinţii cei de demult, când mergeau în pustie, întâi se vindecau pe sine şi făcându-se doctori aleşi, vindecau şi pe alţii. Iar noi ieşind din lume, mai înainte de a ne vindeca pe noi singuri, îndată începem a vindeca pe altii şi întorcându-se boala asupra noastră, se fac nouă cele de pe […]
Cugetări patericale 350
L-a întrebat avva Pamvo pe avva Antonie: Ce să fac? Iar bătrânul îi spuse: Nu te încrede în dreptatea ta, nu te frământa pentru cele trecute; stăpâneşte-ţi limba şi pântecele. Pentru Avva Antonie, Patericul Egiptean
Cugetări patericale 349
Tot avva Antonie, cu mintea aţintită la genunea judecăţilor lui Dumnezeu, a întrebat: Doamne, cum de mor unii tineri, şi alţii la adânci bătrâneţi? De ce sunt săraci unii, iar alţii se îmbogăţesc? De ce nedrepţii se îmbogăţesc, iar drepţii sunt săraci? Şi iată că o voce i-a zis: Antonie, ai grijă de tine. Căci […]
Cugetări patericale 348
A spus avva Antonie: va veni o vreme când vor înnebuni oameni, şi dacă vor vedea pe unul nesmintit, se vor ridica împotriva lui, zicând: aiurezi – pentru că nu va fi ca ei. Pentru Avva Antonie, Patericul Egiptean
Cugetări patericale 347
Arsenie, fiind încă la palat, se ruga de Dumnezeu zicând: Doamne călăuzeşte-mă cum să mă mântuiesc. Şi a auzit un glas spunând: Arsenie, fugi de oameni şi te vei mântui. Pentru Avva Arsenie, Patericul Egiptean
Cugetări patericale 346
Tot el sihăstrindu-se în viaţa singuratică, s-a rugat din nou cu aceleaşi cuvinte. Şi a auzit un glas spunându-i: Arsenie, fugi, taci, linişteşte-te, căci acestea sunt rădăcinile lipsei de păcate. Pentru Avva Arsenie, Patericul Egiptean
Cugetări patericale 345
I-a spus cineva fericitului Arsenie:– Cum de noi după atâta şcoală şi înţelepciune n-avem nimic, şi ţăranii ăştia de egipteni şi-au dobândit atâtea virtuţi?– Noi nu avem nimic din învăţătura lumii. Ei, ţărani de egipteni, şi-au dobândit virtuţi din osteneala lor. Pentru Avva Arsenie, Patericul Egiptean
Cugetări patericale 344
A mai spus: Dacă-l căutăm pe Dumnezeu, ni se va arăta, şi dacă îl ţinem, va rămâne cu noi. Pentru Avva Arsenie, Patericul Egiptean
Cugetări patericale 343
A spus avva Arsenie: monahul străin în ţară străină să nu se amestece în cele de acolo, şi va avea pace. Pentru Avva Arsenie, Patericul Egiptean
Cugetări patericale 342
Era vorba bătrânului: Arsenie, de ce ai pribegit? M-am căit adesea că am vorbit, că am tăcut niciodată. Pentru Avva Arsenie, Patericul Egiptean
Cugetări patericale 341
Când trăgea să moară, l-au văzut fraţii plângând şi i-au spus: şi tu te temi, părinte? Iar el le spuse: Într-adevăr frica mea din ceasul acesta mă însoţeşte de când m-am făcut monah. Pentru Avva Arsenie, Patericul Egiptean