de Vintilă Horia

Prin târguri, Doamne, sufletul mi-alunec
Şi printre oameni în zadar Te caut.
Mi-e glasul rupt şi răguşit: un flaut
Cu sufletul răpus de prea mult cântec.

Te-aştept în dimineţi întunecate,
Prin zgomotul răscrucilor umblate
Şi-am obosit de când Te caut Doamne,
Prin zvon de ierni şi prin uscate toamne.

Nu vezi? Sunt singur şi prea greu mi-e scrisul
De-a nu Te fi-ntâlnit pe nici o cale.
Dă-mi semn să-nchin Minunăţiile Tale,
Condeiul greu, poemele şi visul.

Fă-mi glasul drept şi coardele sonore,
Cuprinde-mi fruntea-n mâini de aurore
Şi lasă-mă pe albul unei pagini
Să mă culeg sfios dintre paragini.

Through streets of Babylon I look confused
For Thee my Lord to come in your pursuit
My voice is hoarse and broken like a lute
Which lost its soul for being over used.

For Thee, my Lord, I search in vain the mornings
At crossroads laden with the traffic warnings
My restless body tired without reason
Through hints of winter and of barren season.

You see, my Lord? To cope I do not seem
As you elude me through this tangled maize
Give me a sign to dedicate in praise
My heavy pen, my poem and my dream.

Do steel my voice and make the strings resound
My forehead with Thy gentle hands surround
To place me on the whiteness of the page
And live again Thy spirit as a sage.

Traducerea în engleză face parte din antologia intitulată „Poeme Răzleţe – Random Poems”, de Constantin ROMAN, ce va apare în curând sub îngrijirea editurii “Centre for Romanian Studies (London)”/ The English version of this poem is to be found in the forthcoming Anthology of Romanian Poetry in Translation: „Poeme Razlete” – “Random Poems” by Constantin ROMAN, edited by the Centre for Romanian Studies (London)