de Valeriu Anania Doamne, tinde-Ţi patrafirulpeste faţa mea de lut,sufletu-mi neghiob şi slutsă-l albeşti cu tibişirulcând amurgu-şi toarce firulpeste-un pic de gând tăcut. Să-Ţi vorbesc, ne-aud vecinii,iar osanda e păcat;eu stau pe-un colţ plecatşi să-mi scriu povara vinii,pe când Tu, la vremea cinii,să-mi şopteşti că m-ai iertat Aciuiaţi pe-o vatră nouăvom purcede spre nou cânt;eu, o […]
CINE DĂ, LUI ÎŞI DĂ…
de autor anonimPreluat de pe site-ul iubescicoanele-susica.blogspot.com Lângă un sătuc de munte, în hăţişuri nepătrunse,Un bătrân, adus de spate, un bordei mic îşi făcuseSub un fag cu umbră deasă, din pământ şi din nuiele,Petrecând în sărăcie, între flori şi păsărele. Făr’ de nici-o mângâiere, far’ de nici-un ajutor,Rezemat în nişte cârje, sprijinea al său picior.Chinuit aşa, sărmanul, […]
ŞTERGARUL
de Costache Ioanid La Cina cea de taină, în camera de sus,Înconjurat de apostoli S-a aşezat Iisus. Se revărsa din sfeşnic o galbenă luminăPe azimile calde, pe mielul fără vină.Era plăcut prilejul. Şi toate pregătite. Dar, vai, uitase gazda o slugă a trimite:Un rob sau o copilă, ca dup-a vremii legeCureaua de pe glezne pe rând […]
CIMITIRUL DEŢINUŢILOR
de Radu Gyr Alături de temniţă, pe-o rână, pe-o coastă,Cimitirul nostru tace, adastă,Aşteaptă sicrie săraceCu număr de smoală scris pe capace… Cimitir fără iarbă, doar humăOcolit ca o molimă neagră de ciumă,Cimitir fără povesteUnde nu’ngenunchează neveste,Unde mame nu plâng,Unde nu s’aud lacrimi de tâne. Crucile strâmbe şi şchioapeVrură să fugă, să scape,Dar numai o clipă rebele– […]
CU CIOBUL MINŢII MELE
de Virgil Maxim – (1923-1997) Doamne,m-am apucat să car Lumina Tacu ciobul minţii meleîn bojdeuca mea. Şi… nu ştiu ce-am făcutfiindcă,din ziuaşi chiar din ceasu-n care-am început,i se cojesc pereţiişi cade toată tencuiala ei de lut ! Doamne,m-am apucat să car Lumina Tacu ciobul minţii mele…Şi-acum, zidirea mea, pe Stâlpii-Înţelepciunii o-nnoiescşi-aşez Icoană,Chipu-Împărătesc,Al Celui-ce-a-făcut,cu darul Lui,Din ciobul minţii […]
CA SĂ FII REGE
de BENONE BURTESCU „Ca să fii rege peste animale, nu-i cine ştie cât.Trebuie doar să fii mai puternic decât ele. şi-atat. Ca să fii rege peste păsari este puţin mai greu. Dar frumos.Trebuie să zbori mereu mai înalt decât ele şi niciodată mai jos. Ca să fii rege peste flori […]
AVEM ATÂŢIA MORŢI
de Radu Gyr „Avem atâţia morţi, atâtea oseminte,Cu smirna lor pe frunte ne sfinţimŞi de la noi la gropile lor sfinteÎntinde luna aurit chilim. Ataţia morţi, atâtea dragi morminte,Ca o catapeteasmă cresc în noi,Cum mucenicii slavei mai-nainte,Prin gloanţe, prin furtună, prin ploi. Ne pâlpâie pe mâini şi în cuvinteCa soarele ce arde pe obraz,Atâţia morţi, atatea […]
REAPRINDEŢI CANDELA
de Grigore Vieru Reaprindeţi candela-n căscioareLângă busuiocul cel mereu.Degerat la mâini şi la picioare,Se întoarce-acasă Dumnezeu. Doamne Cel din slăvile creştine,Ce păcate oare-ai săvârşitCă te-au dus acolo şi pe tineÎn Siberii fără de sfârşit ?! Toate le ierţi,Doamne de Sus,Cu blândeţe măreaţă,Chiar şi pe ceiCare te-au dusÎn Siberii de gheaţă ! Ninge frigul şi pustiul plouă,Degerată-mi […]
ÎNCHINARE / DEDICATION
de Vintilă Horia Prin târguri, Doamne, sufletul mi-alunecŞi printre oameni în zadar Te caut.Mi-e glasul rupt şi răguşit: un flautCu sufletul răpus de prea mult cântec. Te-aştept în dimineţi întunecate,Prin zgomotul răscrucilor umblateŞi-am obosit de când Te caut Doamne,Prin zvon de ierni şi prin uscate toamne. Nu vezi? Sunt singur şi prea greu mi-e scrisulDe-a nu […]
ÎNCHINARE
de Virgil Maxim (1923-1997) Pe voi v-am pus în cartea mea să plângeţi,cum plânge la Iordan o desfrânată…Voi, care sufletul în două frângeţişi-amiază vă e mintea luminată. Pe voi, călugări mari şi mici şi şterşide veacul rău, de ochii mei prea slabi,pe tine, cin sfinţit, ca să reverşidin Mila Cerului, spre noi, hulubii albi. În faţa voastră, […]
ODINIOARĂ ŞI ACUM
de Sf. Ioan Iacob Hozevitul Aruncându-ne în urmăOchii noştrii sufleteştiCătre anii din vechimeA vieţii creştineşti,Mintea noastră se uimeşteDe sfinţenia de-atunci,Limba fară grai rămâne,Ne simţim ca nişte prunci.Căci vedem păgânătateaDând război necontenitAdunările creştineDin Apus şi Răsărit.Şi aflăm credinţa sfântăCa un foc atunci arzândIar Biserica în culmeaBiruinţelor şezând.Adâncindu-ne mai tareÎn trecutul departatAl Bisericii creştineGândul nostru stă mirat:Uriaşi vedem […]
RUGĂCIUNEA FLORILOR
de Alfred Mosoiu Plâpând ghiocelulieşind din zăpadăStriga: „Tatăl nostru”Ca lumea să-l vadă. „Care eşti în ceruri”,Şopti floarea-soareŞi-un val de luminăcăzu pe răzoare. Smerit busuioculCând vântul îl mânăŞi-i scutură roua„Sfinţească-se”-ngână. Când „numele-Ţi” spuneTrist ochiul-de-bouNu ştiu de-a fost şoaptăSau numai ecou. Albastră ca cerulO nu-mă-uitaSpune: „Împărăţiasă fie a Ta”. „Şi facă-se voia”Suspină o cameeCalcată-n picioarePe albă alee. Când […]